X

placerile vietii

Poftiti de gustati din placerile vietii!

Ne incanta ochii, narile, toate simturile simturile laolalta, ne tulbura privirile, ne infioara, ne gadila, ne fac sa radem zglobiu, sa sarim, sa ne veselim…ce ne-am face fara ele, produsele existentei care ne muta atentia de la tot ce inseamna responsabilitate. Vorbesc, normal, despre ele, vrajitoarele, placerile vietii.

Ma gandesc la ele de fiecare data cand fredonez versurile urmatoare:

„It doesn’t matter

What you create

If you have no fun

 

Pretty girl

Put down your pen

Come over here

I’ll show you how it’s done” (Chinawoman, Party Girl)?

Unii dintre noi le gustam prea des, altii nu prea le cunosc savoarea, inca unii din spate tin post, dar tu, tu de acolo, ce faci? Te tot intrebi care este momentul in care placerile vietii devin prea mult, in care iti sufoca orice zvacnire care ar putea duce intr-o alta directie decat cea a distractiei absolute? Pana unde te-ai afundat in cultul placerii?

Placerile vietii: elixir si otrava

Unde ne oprim, cand spunem stop, de ce trebuie sa facem asta si in ce ne transformam dupa decizia de a nu ne mai „ocupa” strict cu distractii? Ma refer acum, dupa cum poate ai inteles deja, la placerile vietii care tind sa ne lase cearcane mari si sa ne transforme in niste vampiri care se straduiesc sa nu fie ucisi de lumina orbitoare a zilei si a…realitatii.

Fara a face apel la vreun discurs moralizator despre „drumul pierzaniei”, fara a te trimite sa te uiti in oglinda si sa imi spui ce veiz acolo, solutia este, ca in multe alte cazuri, calea de mijloc. Aceea care nu ne ancoreaza in realitate, dar nici nu ne lasa sa zburam prea aproape de soare. Pana una alta, propun sa descoperim placerile vietii care ne fac sa jubilam fara regrete… Ce zici de asta? Iata aici un mostra:

Placerile vietii: simple, inofensive

Play!