X

pana cand moartea ne va desparti

Pana cand moartea ne va desparti: un juramant ruginit?

Te crezi in vreun film, don’soara?! Cu siguranta asa as fi apostrofata daca as indrazni sa pronunt in fata cuiva parerea mea despre aceasta promisiune sacra. Da, doamnelor, domnilor, mai tineri ori mai…trecuti prin valtorile vietii, eu inca mai cred in puterea acestui juramant, oricat ar fi el de…ne-ortodox (il stim din ceremoniile catolice). Guilty as charged! Si, daca e sa merg cu marturisirea pana la capat, mai cred si in suflete pereche…care se pot sau nu intalni. Pana cand moartea ne va desparti? Haha, sa radem pana cand ne vor durea maxilarele! Si apoi sa ne dam seama cat de frumos suna.

Pana cand moartea ne va desparti…sau orice altceva

Cand cei mai multi dintre noi au renuntat la ideea de casatorie, de familie, copii, pana si de cuplu monogam, ce consistenta mai au aceste cuvinte? Ce s-a intamplat oare in ultimele decenii de s-a shimonosit atat de mult in ochii nostri ideea de legamant…pana la moarte? Orice ar fi, trebuie infrant. Si cum altfel, decat prin puterea exemplului.

Love ever after este proiectul fotografei americane Lauren Fleishman, proiect ce spune povestea unor cupluri casatorite de cel putin 50 de ani, a unor oameni care au luat in serios „povestea”…„pana cand moartea ne va desparti”.

Pana cand moartea ne va desparti. Cateva povesti nemuritoare

„Ne-am intalnit la o petrecere dansanta. Era in ianuarie 1938. Ma invitase un prieten. Spunea ca vor fi o multime de femei frumoase. Un alt cadet, cu cizme inalte, o invitase la dans inaintea mea. Dar ei nu ii placeau cizmele inalte. Asa ca l-a refuzat. Am fost cel de-al doilea care a invitat-o la dans. Aveam o altfel de uniforma, dar nici pana acum nu sunt sigur daca uniforma sau chipul meu au determinat-o sa fie interesata de mine.” (Yevgeniy Kissin)

pana cand moartea ne va desparti

„Acum merg pe 88 de ani. Sotia mea are 85. Si in fiecare zi imi spune ca ma iubeste. Spune: „ti-am spus si astazi cat de mult te iubesc?”. In fiecare zi. In fiecare zi imi spune acest lucru.” (Moses Rubenstein)

pana cand moartea ne va desparti

„Putin cate putin, imbatranim. Dar, in interiorul inimilor noastre, nu ne schimbam cu nimic. Dragostea devine mai puternica. Asa simt. Si cred ca si el simte la fel. Da, el a fost prima mea dragoste. Prima si ultima mea dragoste” (Leila Ramos)

pana cand moartea ne va desparti

„Ne-am intalnit pe vremea cand locuiam in China. A fost in timpul unei calatorii pe care o facusem in alt oras, asa ca ne-am vazut doar pentru trei zile. Locuiam la foarte mare distanta unul de celalat si, atunci cand m-am intors acasa, am inceput sa ne scriem scrisori. Pe vremea aceea nu aveam nici macar telefon! Iar unei scrisori ii trebuiau 20 de zile sa ajunga la unul dintre noi. Si ne-am tot scris scrisori vreme de cinci ani.” (Jin Lin Chen)

pana cand moartea ne va desparti

„Trebuie sa tineti cont ca timpurile erau altfel. Ne-am intalnit in 1939 si nu aveam bani. Asa ca grupul nostru de prieteni se intalnea mereu in pivnita prietenei noastre, Betty. Nu au existat lucruri ca iesiri in oras sau la cina pentru ca nu aveam bani. Si ne-am bucurat mereu de compania celuilalt.” (Frau Futterman)

pana cand moartea ne va desparti

Sa fie pana la urma vorba de alte vremuri? De alti oameni? Va deveni oare acest juramant un arhaism folosit numai de visatori, de romanticii incurabili? Ei bine, nu cred! Cred ca Fat-Frumos nu va mai veni pe un cal inaripat, ci pe un Pegas minunat (bicicleta), na! 🙂