O poveste frumoasa despre 2 inimi
Se intampla in existenta asta sa dai de cate o poveste frumoasa care poate nu iti schimba viata, insa cu siguranta iti poate schimba ziua intr-atat incat sa conteze, creand agitatie printre gandurile tale si chiar plamadind unele noi. E amuzant aproape cum cateva cuvinte pot sapa in minte si in inima, facand loc schimbarii… De ceva vreme imi doresc sa ascult astfel de povesti si, culmea, fara a le cauta, ele se arata cumva. Povestea de care m-am „impiedicat” in mod minunat astazi este cea de mai jos si vorbeste despre 2 inimi: una perfecta si o alta nespus de frumoasa.
Sa va spun o poveste…
„Se poveste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa multa vreme, in jurul lui s-a strans o multime de oameni care ii admira inima: era intr-adevar perfecta!
Toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata… Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Deodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine:
– Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!
Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranului. Pana si tanarul a fost curios sa vada ce inima indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrici, si erau locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani larg deschis, inca sangerande.
– Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? isi sopteau unii oameni.
– Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranelului. Priveste la inima mea, este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
– Da, a spus bland batranul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba inima cu a ta, Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi da in schimb o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb, nici macar o bucatica din inima lor… Acestea sunt ranile deschise din inima mea, pentru ca a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se intoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor… Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumuste a inimii? a incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a intins-o cu maini tremurande. Batranul i-a primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrici si i-a intins-o tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata. Fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranului. Cei doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum. ”
Iata o poveste frumoasa si o lectie de viata…
…pentru aceia dintre noi care suntem rezervati in a ne imparti inima cu altii… O inima perfecta nu este una intreaga, neatinsa, ci este una care a rupt din ea si a primit, chiar daca nu in mod egal de fiecare data. Sa nu ne ferim asadar din a trai cu inima deschisa caci, cred eu, doar asa o putem face sa bata cu putere. 🙂
Comentarii recente