Voi, cei care iubiti litoralul romanesc!
Da, da, voi! Chiar voi! Cei care asteptati cu nerabdare prima raza de soare un pic mai calduta pentru a lua masina/ trenul sau pe „ia-ma nene!”…cei care ascultati marea in scoici toata iarna, care va simtiti ca pestii pe uscat printre betoanele orasului, voi, oameni ai marii, cu voi vorbesc acum!
Am descoperit litoralul romanesc cand eram tare mica, pe cand el inseamna sejururi cu ai mei prin Venus, Saturn, Olimp. De atunci sa tot fie vreo 20 de ani si multe s-au schimbat intre timp. Insa si mai multe s-au schimbat cu litoralul romanesc de cand parintii nostri erau ca noi acum. Cum au cunoscut ei Marea Neagra si plajele ei?
Litoralul romanesc asa cum a fost…
Plaja era mai intinsa, hotelurile nu se apropiau vertiginos de mare, nu erai alungat de langa un sezlong pe care nu l-ai platit, nu se umpleau nisipurile de masini, din masini nu rasunat muzichii desantate, iar oamenii se distrau parca mai frumos.
Nemti, suedezi si polonezi isi puneau rogojinele pe nisip romanesc si se bucurau de momente de relaxare, alaturi de un cico. Totul era mai putin incarcat, era mai multa liniste si…auzeai marea.
Iata cateva vederi din acele vremuri:
Comentarii recente