Iubire de toamna…

Iubire de toamna, dupa aventura verii

Dupa caldura parjolitoare, dupa aventurile si rasariturile cu gust sarat de mare, dupa iubirile rascolitoare si sarutarile furate, dupa dansurile in jurul focului, dupa skiny dipping-urile ce ne-au dezbracat dintii in rasete ametitoare, dupa ce am tropait ca pe carbuni incinsi o vara-ntreaga, ne-a atins in cele din urma tihna anotimpului de arama. A venit vremea sa fim visatori, sa ascultam arii ce ne indeamna la meditatie, sa respiram mai usor si sa ne simtim, dupa multa vreme, mainile reci. A venit vremea sa bem ceaiuri infuzate cu romantism, sa zambim cald si sa ne incalzim mainile cu o iubire de toamna.

Iubire de toamna pe poteca parfumata cu mar copt

Toamna ne transformam, ceasurile se scurg mai domol, noi ne petrecem mai mult timp visand. Toamna are tristetea ei, e ca o iubire spre final, cand incepi sa derulezi in minte nostalgic lucrurile frumoase, cu mirosul sfarsitului iminent in nari. Se simte ca  un oftat, are gust dulce-amarui si culoarea castanelor. Iubesc toamna si ea ma iubeste pe mine.

Iubesc toamna pentru aburul parfumat al ceaiurilor cu fructe uscate de pe terase infrigurate.

Iubesc toamna pentru haina de frunze pe care o calc grijulie cu rotile bicicletei.

Iubesc toamna pentru culorile ei.

Iubesc toamna pentru suspinele ei.

Iubesc toamna pentru cartile ei cu filele usor ingalbenite.

Iubesc toamna pentru esarfele si palariile ei.

Iubesc toamna pentru gutuile ei.

Iubire de toamna doamnelor, domnilor si cocorilor

Toamna e o stare, e o vedere pe care o trimiti cu dor unui prieten drag, cu un zambet amar pe buze, o vedere pe care o legi pe piciorul unui cocor grabit. Tu de ce iubesti toamna? Te las cu o voce a toamnei, intr-un concert special: