Dis de dimineata…
Din cauza unei sambete nedormite, aseara m-am culcat „odata cu gainile” si m-am trezit (aproape) odata cu cocosul. Si uite-asa, pe la 6 si un pic, am deschis cate un ochi in lumina difuza a dis-de-diminetii, o lumina extrem de prietenoasa. Trebuie sa recunosc ca, asa cum ii sade bine unei pasari de noapte, nu prea m-am trezit de-a lungul vremii la asemenea ore matinale, si daca totusi am facut-o…placerea nu a fost de partea mea. Insa acum, cu cateva ore bune de somn in valiza, m-am bucurat de una dintre cele mai frumoase dimineti, la ora la care inca mai auzi rasuflarile celor care nu si-au scos capul din perna, in care numarul de masini ce trec pe strada inca nu strica motaiala generala, in care ziua pare o fata frumoasa cu parul zburlit si ochii mici de somn.
Incantatoare aceasta ora a diminetii, ora tanara a zilei, in care simti neastamparul orelor ce vor urma, dar inca esti in culcusul confortabil, ferit de agitatia ceasurilor viitoare. E atat de multa pace in acest moment al zilei, atat de multa liniste incat poti sa iti auzi creierul deruland amintirile visurilor de noapte.
Un film de dimineata…
…un film in care personajele se misca in slow motion, in care pasii sunt silentiosi, pisicesti, in care toti sunt sub vraja somnului, pana si obiectele parca sunt si mai nemiscate.
Filmul inceputului de zi ar trebui sa aiba insa mai multi spectatori. Mai multi ar trebui sa vada acest miracol al trezirii lucrurilor – sansa pe care o primim in fiecare dimineata de a o lua de la capat altfel, mai frumos, cu mai multa pofta de viata.
Va las, ca da cafeaua-n foc! O zi de luni ultra-frumoasa! 😉
Comentarii recente